De la ce varsta poate fi introdus oul intreg, galbenusul de ou si albusul in alimentatia bebelusului?

Chiar daca procesul de diversificare incepe de la 6 luni, oul sau mai exact galbenusul de ou poate fi introdus in alimentatia bebelusului incepand cu varsta de 8 luni.

Pentru inceput, ar trebui sa-i dai bebelusului un sfert de galbenus o data la 3 zile, dupa care sa cresti ratia la jumatate de galbenus o data la 3 zile.

Sursa foto: Momjunction.com

Ce nutrienti contine oul si de ce sunt importanti pentru dezvoltarea bebelusului?

Un ou nu are mai mult de 50-60 de grame, dar plin de nutrienti si proteine de calitate care contribuie la dezvoltarea armonioasa a celui mic.

Pana la varsta de 12 luni nu nu este indicat sa se de ou intreg bebelusului, ci doar galbenus fiert foarte bine. Albusul poate fi introdus doar dupa 1 an deoarece prezinta un risc ridicat de alergii. De asemenea, datorita aportului mare de proteine, este recomandat ca galbenusul sa fie servit in zilele in care cel mic nu consuma carnita.

Astfel, un ou contine: 

Calorii - 70

Grasimi - 5g

Grasimi saturate - 1,5 g

Grasimi trans - 0 g

Colesterol - 185 mg

Sodium - 70 mg

Total Carbohidrati - 0 mg

Fibre dietetice - 0 g

Total Zaharuri - 0 g

Proteine - 6 g

Vitamina D - 1 mcg

Calciu - 28 mg

Fier - 1 mg

Potasiu - 69 mg

Ce nutrienti contin albusul si galbenusul de ou?

Nutrienti	Albus	Galbenus
Proteine	3.6 g	2.7 g
Grasimi	0.05 g	4.5 g
Calciu	2.3 mg	21.9 mg
Magnesiu	3.6 mg	0.85 mg
Fier	0.03 mg	0.4 mg
Fosfor	5 mg	66.3 mg
Potasiu	53.8 mg	18.5 mg
Sodiu	54.8 mg	8.2 mg
Zinc	0.01 mg	0.4 mg
Cupru	0.008 mg	0.013 mg
Mangan	0.004 mg	0.009 mg
Seleniu	6.6 mcg	9.5 mcg
Vitamina B1	0.01 mg	0.03 mg
Vitamina B2	0.145 mg	0.09 mg
Vitamina B3	0.035 mg	0.004 mg
Vitamina B5	0.63 mg	0.51 mg
Vitamina B6	0.002 mg	0.059 mg
Vitamina B9	1.3 mcg	24.8 mcg
Vitamina B12	0.03 mcg	0.331 mcg
Vitamina A	0 IU	245 IU
Vitamina E	0 mg	0.684 mg
Vitamina D	0 IU	18.3 IU
Vitamina K	0 IU	0.119 IU
Carotenoizi	0 mcg	21 mcg

Sursa: www.eggnutritioncenter.org

• Fierul este important pentru producerea hemoglobinei care la randul ei este responsabila cu furnizarea oxigenului catre toate celulele din sange;
• Vitamina A - esentiala pentru piele si vedere;
• Vitamina B12 - protejeaza inima;
• Vitamina D - esentiala pentru absorbtia calciului si fixarea lui oase;
• Lecitina - stimuleaza activitatea creierului.

Cu ce combinam oul la bebe?

Oul poate fi asociat cu celeume, lactate, cereale.

1. O modalitate foarte usoara de a introduce galbenusul in alimentatia bebelusului este de a fierbe un ou foarte tare si de a amesteca o jumatate de galbenus cu lapte matern, formula, morcov fiert bine facut piure sau cu cartof, cartof dulce, conopida;


2. Pentru bebelusii de peste 10 luni, o alta modalitate ar fi o jumatate de galbens, cu putina branzica de tip cottage cheese si rosioare cherry sau bastonase de ardei sau castravete.


3. Galbensul de ou de combina foarte bine cu avocado. Mai poti adauga pe langa si cateva bucatele de legume proaspete.

Mai multe retete pe baza de oua pentru copii de peste 6 luni poti vedea si in urmatoarele articole:

• Idei de mic dejun pentru bebelusii de 8 - 12 luni
• Sos guacamole pentru bebelusii de peste 8 luni

Care sunt cele mai importante beneficii ale semintelor de chia?

In ciuda dimensiunii acestora, semintele de chia sunt unele dintre cele mai nutritive superalimente de pe Terra. Acestea contin o multime de vitamine, minerale si antioxidanti benefice atat pentru sistemul nervos cat si pentru intregul organism.

In trecut, semintele de chia reprezentau unul dintre ingredientele de baza din alimentatia maiasilor si a aztecilor, iar cuvantul "chia" in limba mayasa veche inseamna "putere".

1. Semintele de chia contin foarte multi nutrienti si putine calorii

Semintele de chia contin in proportie de aproximativ 80% carbohidrati sub forma de fibre. In plus, 100 g de seminte contin:

• 486 kcal
• 16.5 g proteine
• 41.1 g de carbohidrati
• 0 g de zahar
• 34.4 g de fibre (95% dintre fibrele continute sunt insolubile)
• 30.7 g de grasimi
• 3.33 g de grasimi staturate
• 2.31 g de grasimi monosaturate
• 23.67 g de grasimi polisaturate
• 17.83 g de Omega-3
• 5.84 g de Omega-6

Ca si vitamine si minerale, semintele de chia contin: mangan, magneziu, fosfor, zinc, vitamina B3, potasiu, vitamina B1, vitamina B2.

Semintele de chia contin importante cantitati de acizi grasi Omega-3 si Omega-6. 75% din continutul acestora este reprezentat de acidul alfa-linoleic Omega-3, iar 20% de catre Omega-6.

Semintele de chia nu contin gluten, asa ca, sunt o sursa importanta de nutrienti pentru persoanele cu intoleranta la gluten.

2. Semintele de chia contin foarte multe fibre

Din cele 41 g de carbohidrati pe care ii cotin 100 g semintele de chia ii contin, 34 g sunt fibre solubile. Fibrele sunt foarte importante in reglarea tranzitului intestinal, ajuta la mentinrea sanatatii intestinale, au rol in scaderea colesterolului, ajuta la atingerea senzatiei de satietate si protejeaza impotriva bolilor cardiovasculare.

3. Semintele de chia contin o sursa importanta de acizi grasi Omega-3

Sursa foto: Uws.edu

Semintele de chia contin acizi grasi Omega-3 sunt forma de acid alfa-linolenic (ALA). Acesta nu este sintetizat de catre oragnismul uman, insa, inainte ca acesta sa fie benefic organismului trebuie sa fie convertit in formele sale active acidul eicosapentanoic (EPA) şi acidul docohexanoic (DHA).

4. Semintele de chia sunt importante in sanatatea sistemului osos

Continutul de calciu pe care il contin semintele de chiar este mai mare decat in majoritatea produselor lactate. Astfel, consumate cu regularitate, acestea ii aduc organismului un aport important de calciu. La fel de importante pentru sanantatea oaselor sunt si fosforul, magneziul si proteinele de care semintele de chia le contin.

5. Semintele de chia pot reduce inflamatiile cronice

Inflamatiile sunt un raspuns al organismului la diverse infectii sau rani. Inflamatiile cronice sunt cel mai adesea asociate cu bolile de inima si cancerului. De cele mai multe ori acestea nu se manifesta prin semne vizibile, insa pot fi depistate prin masurarea markerilor inflamatorii din sange.

6. Semintele de chia sunt usor de introdus in orice plan alimentar

Acestea pot fi consumate sub forma de budinca, lasate peste noapte la frigider la inmuiat in lapte, adaugate in terciul de fulgi de ovaz, in smoothie-uri sau in diverse deserturi. Mai pot fi adaugate si in iaurt sau amestecate cu alte cereale. 

Studiul China - sfaturi pentru o viata sanatoasa pe baza celui mai complex ghid de nutritie

"Studiul China" sau China Study titlul original, este una din cele mai citite, complexe si controversate ghiduri de nutritie de pana acum. Acesta a fost redactat de catre biochimistul american, specializat pe efectele nutritiei asupra sanatatii, T. Colin Campbell, in parteneriat cu Universitatea Cornell, Universitatea Oxford si Academia Chineza de Medicina Preventiva. Descopera in cele ce urmeaza concluziile acestui revolutionar studiu despre nutritie si alimentatie.

„Studiul China efectuat de Colin Campbell este o lucrare importanta si usor de citit. Impreuna cu fiul sau Tom, el comenteaza aici diferite studii referitoare la relatia dintre dieta si boala. Concluziile sale cu privire la consecintele daunatoare ale consumului de proteine de origine animala sunt incredibile. La fel de surprinzatoare a fost si dificultatea de a prezenta rezultatele pe care le-a obtinut publicului larg. Este o istorie care merita citita.” - Robert C. Richardson, doctor in stiinte, laureat al Premiului Nobel.

Acesta a starnit numeroase controverse in intreaga lume, in special, pentru ca autorul a plasat pe lista alimentelor cancerigene sau periculoase, alimente pe care le consumam zi de zi, si anume: produse de origine animala, lactate si grasimi. Concluziile la care a ajuns autorul se bazeaza pe studii facute de guvernul chinez pe mai bine de 80 de milioane de oameni din China in comparatie cu regimul alimentar american si analizeaza legaturile dintre alimente si boli, in special cancer.

Sfaturi de nutritie care care trebuie sa tii cont pentru a te bucura de o viata indelungata, plina de sanatate si vitalitate

1. Include in alimentatia ta zilnica cat mai multe ingrediente de origine vegetala care provin din surse sigure, netratate cu pesticide si insecticide.


2. Exista corelatii intre cazeina, sau proteina din laptele de vaca si cancer. S-a demonstrat ca aceasta proteina favorizeaza inmultirea celulelor cancerigene. Dupa cum spune si Dr. Calin Marginean: “Omul – singura specie care mai consuma lapte dupa ce a fost intarcat, singura specie care consuma laptele altei specii (spre exemplu, laptele de vaca a fost destinat cui? Puiului de om? Nu. Puiului de vaca, vitelusul. Ca sa ce? Ca sa creasca? Stiti cate kg. are un vitel de 6 luni? Va spun eu… sunt 3 cifre… Laptele de vaca are hormoni de crestere, care la om, poate duce la alte cresteri… adica tumorale.” Laptele mai are o componenta care ne face vulnerabili in fata infectiilor: histamina. Aceasta este una dintre cele mai alergice substante care ne slabesc imunitatea deschizand astfel usile bacteriilor si parazitilor.


3. De asemenea, pe langa proteina din lapte - cazeina si celelalte proteine de origine animala sporesc aparitia bolilor canceroase prin activarea genelor care cauzeaza cancerul. Proteinele de origine animala pot fi inlocuite cu success de catre fasole, quinoa, amaranth, mei, mazare, nuci, migdale, broccoli, spirulina. Conform studiului, in China, in zonele in care populatia consuma cele mai mari cantitati de produse de origine animala, exista si cele mai mari rate de cancer, boli cardiace si alte boli degenerative. Iar diferentele fata de zonele in care se mananca mai multe legume sunt foarte mari. De exemplu, in zonele in care se mananca mai multa carne, barbatii au un risc de 435 ori mai mare de a face cancer la esofag, iar femeile au riscuri sporite de a face cancer mamar.


4. Chinezii mananca mai putine lactate si produse bogate in calciu, cu toate acestea, cazurile de osteoporoza sunt mai putin inalnite la populatia varstnica. De ce? Proteinele de origine animala consumate in exces duc la eliminarea calciului din corp.


5. Proteina din cazeina determina si cresterea colesterolului din sange, ceea ce duce la ateroscleroza. Aceasta se caracterizeaza prin acumularea de placi in interiorul peretilor interiori ai arterei, care in cele din urma poate bloca fluxul sanguin, avand ca si consecinte provocarea atacului de cord sau a celui cerebral.


6. S-a observat ca proteinele din lactate au fost legate si de dezvoltarea bolilor autoimune, cum ar fi diabetul de tip 1 si scleroza multipla - printr-un mecanism cunoscut sub numele de mimetism molecular.


7. In locul carbohidratilor procesati (dulciuri, produse de patiserie, cereale rafinate), alege cereale integrale, fasole, cartofi dulci, linte + alte fructe si legume proaspete.

Recent, fiica lui T. Colin Campbell, Dr. Leanne Campbell a lansat si o carte de gatit pe baza cartii "Studiul China" -  Studiul China – Colecţia de reţete a vedetelor. Aceasta contine peste 100 de feluri de mancare ce nu contin ingrediente de origine animala.